Mérida, 19 noiembrie (EFE) .- C�?l�?toria de-a lungul drumului EX-103 la rezervorul La Serena, cea mai mare din Spania �?i al treilea din Europa, curge într-o mare mare de ap�?, care sunt evidente urme de secet�?, în timp ce sare pân�? în acest cartier de bovine Badajoz. Odat�? ce a�?i ajuns la baraj, dup�? ce a�?i l�?sat în urm�? ora�?ul Puebla de Alcocer, Aceasta este apa din La Serena, r�?spândite pe o suprafa�?�? de aproape 14.000 de hectare la aproape provinciile Ciudad Real �?i Cordoba, cu o zon�? de coast�? de 530 km.

West este fratele s�?u mai mic mla�?tina de Zújar, care acoper�? 1.587 de hectare.

Rezervorul de La Serena, care a inaugurat regilor Spaniei în 1990, dup�? o investi�?ie de 11772000 din pesetas - mai mult de 70,5 milioane de euro - a fost conceput pentru a controla canalele râului Zújar neregulat �?i a spori capacitatea de stocare, potrivit lui Efe, �?eful exploatare, María José González, mergând pe jos de prad�?.

De fapt, capricioasa Zújar a provocat o cale în timpul construc�?iei �?i a apei a depasit deja blocuri de beton Ei au crescut, for�?ând atenua apa pentru a continua lucr�?rile.

Aceast�? lucrare de inginerie a atras aten�?ia deoarece rezervorul La Serena a crescut în mla�?tin�? Zújar, care a pierdut capacitatea de a merge 700-300 Hm3 despre dar în loc de un bazin cu ap�? de 3219 Hm3 a câ�?tigat.

Aceasta necesit�? o aluni�?�? imens a fost construit cu mai mult de 1,1 milioane de metri cubi de beton impresioneaza vizitatorii cu 90.45 metri de la sol �?i la 580 de metri de incoronare lung.

Interconectarea dintre aceste dou�? Barajele nu pot fi în�?elese f�?r�? tunelul de 4 kilometri construit mai târziu între rezervoarele Zújar �?i Orellana. Aceast�? conduct�? permite transferul apei în ambele adrese, în func�?ie de nevoile, între Zújar �?i sistemul Guadiana-Serena, care se desf�?�?oar�? aproape paralele �?i forma mla�?tini Cíjara, Garcia-Sola �?i Orellana.

Ap�? stocate în acest moment �?i acest sistem modern de reglementare face a�?a-numitul Sistem Central al Confedera�?iei Hidrografice Guadiana (CHG), la est de Badajoz, mai bine pentru a face fa�?�? secetei din alte zone ale Spaniei. în acest an �?i 2018, care se extinde la întregul bazin, de�?i Ciudad Real, de exemplu, este în �??alert�?�??

La Serena se confrunt�? cu al treilea seceta din istoria sa .; Acesta a produs în faza complet�? de umplere, dup�? închiderea por�?ilor, ceea ce a cauzat sc�?derea volumului la 2% în noiembrie 1995. Din cauza criticilor care au spus c�? niciodat�? �?n 1997 a existat o desc�?rcare simbolic�? când a ajuns la 86%. Barajul a fost umplut în 2010 - dup�? o alt�? perioad�? lung�? f�?r�? ploaie - �?i în 2013, care a for�?at s�? fac�? importante desembalses. Pentru aceste cazuri are opt por�?i în partea superioar�?, unsprezece cu opt metri, care pot scuti apa la o rat�? de 2.800 metri cubi pe secund�? în total, pe lâng�? mai putine canalizari ale unei jumate de fund - apa este acum sub ele - si de jos. Aceasta seceta a l�?sat La Serena, conform datelor din aceast�? s�?pt�?mân�?, la 38% din capacitatea sa, acumula 1,223 hectometrii cubi, atunci când un an în urm�? a fost de 58,2%, deci exist�? o preocupare între irigatori, potrivit Gonzalez.

Mlastina folose�?te pentru alimentarea uman�?, Irigarea, energia electric�? �?i altele nu s-au schimbat, iar calitatea apei este men�?inut�? deoarece nivelul nu a sc�?zut în zona de sedimente.

Rutina sarcinilor de între�?inere �?i siguran�?�? Nici nu a suferit modific�?ri �?i acestea continu�? în exteriorul �?i în interiorul fermei, care are cinci galerii longitudinale mari, dou�? perimetre transversale �?i alte dou�? care adaug�? mai mult 2,3 kilometri.

�?n ceea ce prive�?te siguran�?a, se revizuiesc dilat�?rile posibile, deplas�?rile blocurilor sau scurgerile de ap�?.